Pieta

PietaPieta – un film excepțional prezentat la TIFF

Încă o zi la TIFF, încă un film excepțional. De data aceasta unul regizat de un cineast mult mai cunoscut, Kim Ki-Duk și o sala aproape plină. Înainte de a începe proiecția, lumea se aduna rapid în fața sălii, povestind fiecare cel puțin o experiență din cadrul acestei ediții. Majoritatea așteptau filmul cu interes dar printre cinefilii adevărați erau și câțiva devoratori de block bustere prezenți acolo doar pentru că multă lume lăuda Pieta lui Ki-Duk. Din fericire filmul a avut grijă să-și trieze spectatorii, astfel că pe la jumătatea lui, cei care nu aveau nico treabă Pieta și Ki-Duk au părăsit sala dezgustați de niște scene greu de înțeles dacă nu ai o imagine de ansamblu asupra faptelor din Pieta. Dar să revenim la film și la munca lui Ki–Duk, deosebită de fiecare dată.

Cu Pieta Ki-Duk aduce din nou în prim plan răzbunarea, dar pune și întrebări filosofice despre bani, dragoste și relația mamă fiu. Răzbunarea, elementul cheie e atât de bine pusă la punct încât dărmă un individ fără conștiință. Unul bolnav, fără milă cu o plăcere deosebită în schilodirea celor care au împrumutat bani și nu îi pot returna. El este un adevărat Bad Guy, construit pentru a provoca frică doar prin prezența sa. Ca de obicei la Ki-Duk acest individ este unul tăcut, unul cu o privire pierdută care face lucruri de neimaginat. Prima parte a filmului conține multe scene greu de urmărit, scene de tortură fizică, viol cu trimiteri la complexul oedipian. În aceste condiții aproape că-i înțelegi pe cei care au ieșit din sală la jumătatea filmului fără să aștepte finalul, aproape perfect.

ki duk

Personajul principal din această poveste este Kang –do un recuperator fără milă. Zi de zi acesta merge în suburbiile unui oraș coreean și recuperează bani luați cu camătă de micii întreprinzători. Oameni sărăci cu vise la o viață mai bună odată ce au pus pe picioare o mică afacere. Din păcate sumele cresc rapid, returnarea fiind imposibilă. În aceste condiții Kang- do îi lasă infirmi, recuperând banii datorați de la asiguratori. Totul merge bine pentru Kang–do până într-o zi când la ușa casei îl așteaptă o femeie. Acesta susține că este mama lui, iar acum încearcă o apropiere de fiul abandonat cu mulți ani în urmă. Treptat are loc o apropiere între cei doi, Kang-do deschizându-și pentru prima dată sufletul. Dar până la acest moment au loc scenele mai sus menționate, cele care au șocat un public neavizat, necunoscător când vine vorba de cinematografie sud coreeană. Când masca violentă este dată jos, când începe u umanizare, adevăratele intenții ale presupusei mame sun dezvăluite. Răzbunarea este pe buzele ei pentru că și-a pierdut băiatul după o vizită a acestui recuperator. Planul e unul perfect iar moartea e o soluție prea simplă. Întâi are loc o umanizarea a celui responsabil, o transformare a uni singuratic într-un individ cu familie care să iubească și să se simtă iubit. Abia apoi se trece la prăbușirea noi lumi, la invadarea ei cu suferință. În aceste condiții Kang –do vede răul provocat și când totul este pierdut decide să se pedepsească.

Pieta este un film excepțional despre răzbunare, dar mai ales despre dragostea pe care o mamă o poartă fiului ei. Dragoste atât de puternică încât îndură orice pentru a-l răzbuna pe cel mort. Cu acest film Ki-Duk vorbește despre vinovăție, despre dragoste și răzbunare într-un mod cum numai el știe să o facă.

Pieta mai rulează încă la TIFF așa că vă sfătuiesc să-l vedeți fără ezitare pentru că este unul din cele mai bune filme prezente la acest festival.

Notă:9/10

Trailer Pieta

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
One Comment

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *