La piel que habito

The Skin I live in / La piel que habito
D: Antonio Banderas, Elena Anaya
R: Pedro Almodóvar
Release: 14 Octombrie 2011
US Box Office: $ 3,1 M
Durată: 1 h 57 min.
Gen: Dramă

Mă aşteptam la mai mult de la acest film, mai ales că o mare parte din blogosfera de la noi îl lăuda foarte tare. Din păcate Almodovar nu s-a detaşat deloc de obsesia sa primordială, sexul şi de secretele micilor sale familii, astfel că The Skin I Live in te surprinde doar prin montajul firului epic şi prin bolnăviciunea unui plan de razbunare.

Acesta este un chirurg plastician de excepţie, un cercetător obsedat de realizarea unei piele perfecte, o piele care să reziste tăieturilor şi arsurilor, dar care să fie la fel de plăcută la atins ca pielea naturală. Pentru a obţine rezultate, Robert foloseşte mutaţii genetice, interzise de societatea ştiinţifică, dar ilegalităţile nu se opresc aici. Acasă, în laboratorul lui, Robert are o pacientă, o prizonieră pe care face aceste experimente cu pielea artificială. Ajutat de servitoarea Marilia, o femeia aflată în casa familiei de mult timp, Robert are grijă ca Vera să nu evadeze sau mai rău să se sinucidă.

În primele 30 de minute din film nu aflăm cine este Vera, cum a ajuns în casa lui Robert, de ce acesta i-a creat un chip ca şi al soţiei, moartă în urma unui accident de maşină, dar povestea începe să se completeze când băiatul Marilei apare în casa, o violează pe Vera şi apoi este ucis de Robert. Din acest moment firul epic trece în trecut şi povestea lui Robert începe să se completeze cu nişte detalii cutremurătoare. Nu am să vă spun care sunt acestea pentru a nu strica farmecul vizionării, dar vă spun că Almodovar se joacă cu obsesia pentru sex în mai multe perspective.


Fiecare personaj are ceva de ascuns, fiecare este marcat de o tragedie, de o obsesie şi cei care supravieţuiesc sunt de fapt cei mai bolnavi. Când trecutul este dezvăluit, când misterul iese la suprafaţă, firul epic trece înapoi în prezent. Aici sunt martorii unei noi relaţii ce începe între victimă şi răpitor, o relaţie bolnăvicioasă din toate punctele de vedere. Raţionalitatea lui Robert se pierde treptat şi din momentul în care Vera seamănă cu fosta lui soţie, acesta nu mai poate face diferenţa dintre ce moral şi imoral, deşi Marilia îl avertizează.

La piel que habito este la suprafaţă povestea Verei, povestea unei prizoniere. Privit în adâncime filmul lui Almodovar este incursiune printre obsesii sexuale şi printre relaţiile de familie. Regizorul exploatează violul, fratricidul, dragostea de mamă, obsesiile sexuale (normale, homosexuale) răzbunarea şi voyeurismul pentru a ne oferi o un film captivant, o experienţă emoţionată.

Sătul probabil de Hollywood, Banderas se întoarce la cinematografia europeană pentru a ne încânta cu cea mai bună prestaţie a sa din ultimii ani. Rece, genial, obsesiv, personajul lui Banderas conduce filmul de la început până la sfârşit filmul, dar fără Elena Anaya, în rolul Verei, filmul nu ar fi avut aceiaşi intensitate.

La piel que habito este un film intrigant, dar după cum a mai spus în esenţă nu este nimic nou. Aveam parte de aceleaşi obsesii puse într-un scenariu diferit, într-o poveste capabilă să te ţină cu sufletul la gură până la sfârşit.

Notă:7,5/10
Trailer

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
La piel que habito, 10.0 out of 10 based on 1 rating
7 Comments
  1. Cristina
    | Reply
    • m@ri@n
      | Reply
    • m@ri@n
      | Reply
  2. m@ri@n
    | Reply

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *