Hereafter

Hereafter
D: Matt Damon, Cécile De France
R: Clint Eastwood
Release: 22 Octombrie 2010
US Box Office: $ 32,7 M
Durată: 2 h 09 min.
Gen: Dramă

Filmele regizate de Clint Eastwood au cam dat mereu târcole pe lângă premiile Oscar în ultimii ani. Fie că era vorba despre destinul unei pugiliste care s-a luptat pentru a deveni campioană pentru ca apoi ghinionul să-i taie definitv aripile unei vieţi normale sau de recrearea atmosferei de pe frontul celui de-al doilea război mondial sau chiar despre condiţia femeii singure în raport cu autorităţile locale, filmele lui Eastwood au fost mereu apreciate pentru unicitate, pentru existenţa acelui „ceva” care te apropie de personajele sale ca şi cum acestea şi-ar deschide cu adevărat sufletul în faţa celor care îi urmăresc pentru a obţine vindecarea. Din păcate anul acesta Clint Eatwood nu a mai intrat în cursa pentru râvnitele statuete deoarece Hereafter a fost văzut ca un film prea melancolic, un film care s-a vrut a fi un Crash supranatural, dar în care s-au remarcat doar actorii. Desigur subiectul este delicat, pentru că viaţa de apoi a fost şi este o piatră de temelie dificilă chiar şi pentru regizorii experimentaţi. Fără o coloristică vie cum am văzut în What dreams come true, fără coşmaruri nesfârşite alimentate de greşelile din viaţă, ca în Flatliners, Hereafter vorbeşte timid despre lumea care ne aşteaptă dincolo.

Prin intermediul a trei personaje aflate în colţuri diferite ale lumii (nu pot să nu remarc şi asemănări cu stilul lui Innaritu) Eastwood face o pledoarie vieţii de apoi, pe care o prezintă aproape tentant pentru a anula frica de moarte. Într-un fel sau altul fiecare dintre aceste personaje a avut contact cu moartea iar reîntoarcerea la normalitate este de atunci imposibilă.

Povestea debutează spectaculos cu tsunami-ul din Indonezia în care este prinsă o ziaristă franceză. Înghiţită de ape aceasta revine printre cei vii cu ajutorul unor localnici, după ce a simţit pentru câteva secunde viaţa de după moarte. Departe de acest eveniment şi acest personaj, facem cunoştinţă cu George, un tânăr liniştit care are capacitatea de a comunica cu cei morţi. Chiar dacă poate face avere cu acest talent, George evită folosirea lui pentru că îl vede ca un blestem care-l împiedică să ducă o viaţă normală. Ca să completeze trio-ul, Eastwood ne mai prezintă şi povestea a doi gemeni care trăiesc cu o mamă dependentă de droguri, până când unul dintre ei moare lovit de o maşină.

Fără acumulări de tensiune şi răbufniri spectaculoase, Hereafter ne prezintă destinul a trei oameni care încearcă să-şi trăiască viaţa normal chiar dacă moartea şi-a pus amprenta asupra destinului lor. Dacă George e în stare de orice pentru a evita contacul cu lumea de apoi, Marie Lelay e gata să-şi sacrifice carierea pentru a spune lumii întregi ce a experimentat. De cealaltă parte Marcus nu vrea să se despartă de fratele mort iar acest lucru îl transformă într-un inadaptat care caută soluţii, dar care nu acceptă orice răspuns. Destinul celor trei, ghidat de ochiul ager şi mintea talentată a lui Eastwood, îi va aduce împreună,  îi va vindeca şi le va oferi şansa unei vieţi normale.

Hereafter este o experinţă interesantă, o experienţă diferită şi mult mai simplă chiar dacă subiectul tratat este unul complex şi sensibil. Prin intermediul vieţii de apoi şi prin cei morţi, Eastwood ne sfătuieşte oarecum să trăim onest, simplu, atenţi şi fără regrete,  să ne bucurăm de fiecare clipă fără tam tam şi să ne vindecăm rănile care pot apărea în adâncul sufletului nostru. Filmul lui Eastwood, e decent şi are o atmosferă liniştită; personajele sale nu ies în evidenţă prin extraordinar iar acest lucru poate fi pe placul celor care iubesc sentimentalismul pur, fără exagerări.

O parere mai dura gasiti la Adina

Notă:8/10
Trailer

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
7 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *