Fight Club

Fight Club
D: Edward Norton, Brad Pitt, Helena Bonham Carter
R: David Fincher
Release: 15 Octombrie 1999
Durată: 2h 19 min.
Gen: Thriller

Later Update: Meritele dedicate Lui Fincher merg si catre Chuck Palahniuk, autor al romanului cu acelasi nume.

“I’m David’s biggest fan”

Suntem cu toţii oameni moderni, captivi în rutina de zi cu zi. Faptele noastre au încetat demult să ne mai definească, fiecare dintre noi fiind acum definit de jobul de zi cu zi, de lucruri aflate în posesie, de ceea ce doreşte sau după ce tânjeşte. Grav este faptul că am devenit captivi într-o lume agitată, o lume tristă în care plăcerile vieţii sunt definite de lucrurile din jurul nostru. Fără să ne dăm seama dormim o bună parte din timp şi când ne trezim cu adevărat suntem prea adormiţi că să mai facem ceva. Un astfel de individ, cel modern, individul mereu pe fugă, prins între jobul de zi cu zi, cataloagele cu produse şi alte lucruri frumos ambalate, este analizat şi de David Fincher, în Fight Club, unul dintre cele mai captivante filme al ultimilor 20 de ani. Fără nicio reţinere David Fincher analizează tipologia unui individ ale cărui preocupări au ieşit total din sfera sentimentalismului. Lucrurile care ar trebuie să provoace tristeţe nu-l mai afectează, sigurele preocupări devenind consumul. Acest tip de individ consumă, dar fără să-şi dea seama este consumat. Acest individ trăieşte într-o stare de amorţeală şi curând se defectează.

Povestea acestui tip de individ începe când o voce narativă (fără nume) cu un pistol în gură recapitulează ultimele șase luni din viaţa sa. Din acest moment facem cunoştinţă cu un tip cu probleme. Un bărbat de vreo 30 de ani care suferă de insomnii şi de boala consumatorului. Pentru că doctorul nu vrea să-l ajute, personajul interpretat de Edward Norton decide să participe la întâlnirile grupurilor de suport pentru cei cu boli terminale. Aici suferinţa devine molipsitoare şi descătuşarea prin plâns aduce şi somnul mult aşteptat. Caracterizarea acestui individ este definitorie prin problemele sale. Avem de-a face cu un tip ce suferă de insomnii, un tip care se transformă într-un parazit sentimental ce se hrănește cu durerea altora pentru a-şi alina propria durere. Câtă vreme se simte în siguranţă problemele dispar, dar când altcineva la fel ca el întră în zonă lucrurile se complică.

Marla Singer, interpretată de Helena Bonham Carter, este ca şi el. O femeie cu probleme care se hrăneşte cu suferinţa celor din jur. Cei doi găsesc o soluţie de compromis, dar Fincher schimbă registrul poveştii şi ne prezintă o bucăţică din viaţa celui aflat mereu pe fugă, între urse şi prieteni de drum. În acest moment în poveste se strecoară tiptil un nou personaj, Tyler Durden, interpretat de Brad Pitt. Cei doi se cunosc în timpul unui zbor şi ajung să devină prieteni după ce casa parazitului nostru sentimental arde. Remarci despre superficialitatea vieţii sunt realizate constat. Totuşi, când Tyler Durden intră în firul epic lucrurile se schimbă. Filmul devine mai captivant, mai antrenant, mai intens. Cei doi, deveniţi amici şi colegi de locuinţă înfiinţează Fight Club, un loc în care fiecare individ captiv în această societate de consum învaţă să simtă din nou. Totul se face prin violenţă, fiecare membru descoperind plăcerea vieţii prin durere şi prin adrenalina provocată de o luptă corp la corp. Cu cât Fight Club se dezvoltă, cu atât Tyler Durden devine mai puternic. Curând se transformă într-un adevărat lider al unei mişcări extrem de bine organizate, capabilă să schimbe ceva prin câteva acţiuni. De la acte de vandalism şi acte de violenţă redusă se trece la Project Mayhem, prin care Tyler şi membrii Fight club încercă să schimbe societate capitalistă prin introducerea haosului.


Până să se ajungă la aceste chestiuni, firul epic foarte bine gândit şi elaborat ne ajută să cunoaştem mai bine personajele, să ne îndoim de ele şi să râdem un pic de fiecare dată când sunt făcute câteva ironii subtile. Scenariul pregăteşte subtile detalii pentru ca twistul de la final să aibă logică, să te determine să vizionezi filmul a doua oară cu aceeaşi plăcere.

Despre interpretare o să vorbim numai la superlativ. Prestaţia oferită de Edward Noroton i-a propulsat cariera actorului deşi acesta era destul de apreciat la vremea aceea după rolurile bune din American History X şi Rounders. În Fight Club Norton a demonstrat că ştie să interpreteze un personaj în care te poţi recunoaşte cu uşurinţă. Gândurile lui pot fi gândurile tale, dar cel mai mult te impresionează uşurinţa cu care Norton interpretează minute bune un individ dependent de durere şi de lucruri de la Ikea, ca apoi să renunţe la tot pentru plăcerea unei vieţi în mizerie, dar a unei vieţi trăite, nu lăsată doar să treacă pe lângă el. Când twistul de la final este dezvăluit (nu am să-l dezvălui că poate totuşi unii dintre voi n-au văzut Fight Club) măreţia jocului actoricesc oferit de Norton creşte de câteva ori în ochii oricărui cinefil. Nici Brad Pitt nu se lasă mai prejos. Acesta abandonează aspectul de manechin şi dă naştere unui personaj violent, ciudat, un tip inteligent, un lider capabil să-i convingă pe alţii să-l urmeze indiferent de consecinţe. Trebuie să o menţionăm şi pe Helena Bonham Carter o actriţă mai talentată decât crede multă lume. Aici Helena e de-a dreptul încântătoare în rolul unei femei ciudate, o femeie capabil să trăiască cu fiecare latură a individului de care este atrasă. Pentru interpretarea oferită am numai cuvinte de laudă, mai ales că Marla, personajul interpretat are un rol important în toată povestea, deşi prezenţa nu este constantă.

Fight Club este un film despre captivitatea omului modern, despre dualitatea firii umane şi despre o dorinţă de revoltă prezentă în noi toţi. Ca să sublinieze acest lucru şi mai mult, Fincher are grijă să nu-şi numească personajul principal interpretat de Edward Norton, sugerând astfel o identitate comună. Fight Club nu este un film despre violenţa underground, este un film inteligent despre revoltă şi despre imperfecţiunile unei societăţi adormite, captive.

Notă:10/10
Trailer

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
One Comment

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *